joi, 7 mai 2009

O legenda urbana

Uneori trebuie sa infrunt lucruri destul de sadice,poate un pic nemeritate.Asta este conditia omului
obisnuit,parerea mea,atunci cand ii merge si lui mai bine,hop se intampla ceva neasteptat,inutil si
cu o puternica influenta asupra oricarei stari de bine per ansamblu.Sa fiu concret,azi dimineata,m-am
trezit cu o durere proasta in gura si cu o stare accentuata de disconfort.Asa zapacit de somn m-am
intrebat daca s-o fi umflat iar vreo panarama de masea.Cu injuraturile de rigoare mi-am facut curaj sa
ma deplasez pana la oglinda,avand in vedere ca ma trezesc mereu in friguri(abia vara la un milion de grade
pe plus simt si eu un confort termic la trezire).Abia am putut sa deschid gura sa ma benoclez.Cu greu am
descifrat ce se intamplase in "profunzime".Undeva,aproape de locul in care se termina practic gura si
incepe gatul sau ce-o fi,erupsese de un alb imaculat,cea mai tanara,cea mai optimista,dar si timida parte
a fiintei mele..o masea de minte.Nici nu am stat pe ganduri,i-am luat familia,neamurile,mi-am pus mainile in
cap de parca de o masea de minte aveam eu nevoie acuma.Fix asta imi mai lipsea si uite ca de ceva ce imi
lipsea am parte.Ooook,am spus,accept aceasta prezenta inutila a monstruletului,sa vedem ce se va intampla
peste zi,poate o fi vreo durere care se pierde pe masura ce trece ziua.Bineinteles,nu a fost asa,de ce ar fi trebuit?
Ce fapte bune am facut eu ca sa fiu scaldat cu o gratie divina si durerea sa fie luata cu mana?Nu am simtit nici
un gust in gura,abia am putut sa mestec,sub urechea dreapta am un fel de umflatura mica care se simte ca o febra
musculara,cand inghit am aceeasi senzatie ca atunci cand eram mai mic si iarna beam cola rece,de aia cu mos craciun
si imediat mi se umfla gatul.Totul suportabil,nu ma plang de vreo durere,doar un mare disconfort,nu imi vine sa fac nimic.
La munca,un client de la bar,pe care l-am intrebat de experienta lui cu maselele de minte mi-a dat un sfat,sa imi pun
un "clove" momentan.Cum omu' de felul lui englez,si cum eu habar nu aveam ce poate insemna "clove" a iesit un fiasco
din incercarea lui de a ma face sa inteleg.Tot ce am priceput a fost ca trebuie mestec ceva,asta din gesturile sale teatrale.
Noroc ca a aparut un coleg prin preajma,student la Agronomie si care isi adusese aminte ca bunica lui apela la
"cuisoare" in cazul durerilor de dinti.Am facut rost imediat de leacul ciudat si m-am dus in fata omului spunand ca
nu pot sa mestec niste bucati mici de lemn.Pana la urma le-am bagat in gura,fara vreun efect miraculos,insa era mai bine.
Experienta din bar,de-a lungul timpului m-a invatat ca atunci cand nu trec prin momente tocmai placute sa incerc sa ma mentin
un tip simpatic.Asta am si facut,am tinut intre masele cuisoare cam toata seara,vorbind intr-un mod destul de ciudat cu ceilalti,
ca si cum ai tine dintii putin inclestati si fara a deschide gura prea mult cand pronunti cuvintele.Am ajuns acasa,cu un pumn de
cuisoare si cu aceeasi stare proasta in gura mea,ca atunci cand plecasem.Am mai privit inca o data in oglinda cum maseaua
imi sfasie gingia si apoi m-am dus direct la Gogu,l-am intrebat de maseaua de minte si am inceput sa citesc pe diverse forumuri
ce aveau de spus alti muritori despre aceasta problema.Legenda urbana a mersului la dentist si a durerilor provocate de dinti
este mereu vie.Nu am de gand sa rezum ce am citit,oricine poate apela la Gogu si in 20 de minute va calatori catre aceasta lume
paralela cladita pe imginile si experienta celor ce au trecut prin asa ceva.Recunosc ca inima imi ajunge in gat cand intru
in vreun cabinet stomatologic,desi nu am mai avut experiente neplacute de multa vreme(sper sa nu am atunci cand o sa merg cu
maseaua asta ca imi arunc laptopul pe geam si imi inchid blogul).Trag aer in piept,ma asez pe scaun,ii explic doctorului ca eu
sunt sensibil la durere.La primele tentative de a-si face treaba,cum am simtit cea mai mica durere,il opresc,reamintindu-i.Asta
pana cand ma obisnuiesc si il simt ca se satura de repetarile mele.Apoi imi mai revin in fire,nu mai zic nimic si pe masura ce simt
ca se apropie finalul imi apare si un zambet prost pe fata.Nicaieri nu sunt mai fericit cand ma racoresc de bani..

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Shake it with ice and fine strain. Blogger-SB template es una adaptación del template de Blogger, adaptada por SebaKito, disponible en Somos Blogger.